Stema municipiului
Municipiu, resed. in Judetul Cluj, 328000 loc.; situat la poalele dealului Feleac, pe malurile Somesului Mic; 320-380 m alt.Avand o istorie indelungata si zbuciumata, orasul a constituit o importanta asezare dacica numita Napoca, pe care romanii au dezvoltat-o, fiind ridicata la rangul de municipiu in anul 124 (de imparatul Hadrian) si la cel de "colonia" de imparatul Marcus Aurelius, si, pentru un timp, i-au dat functia de capitala a Daciei Porolissensis. In 1213 apare sub numele de "castrenses de Clus", in 1316 capata calitatea de "civitas", iar in sec. XIV-XV este considerat unul dintre cele mai de seama orase ale Transilvaniei. In sec. XVI se inregistreaza afirmarea sa ca centru cultural si de invatamant, prin aparitia unei tipografii (1550), unei academii (1580) cu 3 facultati (teologie, filologie si drept), transformata in 1776 in colegiu cu 4 facultati (filologie, stiinte naturale, drept si chirurgie); in 1790, prin mutarea aici a resedintei guvernatorului Transilvaniei, Clujul capata o deosebita importanta politica si administrativa, iar in sec. XIX devine principalul centru economic, social-cultural si politic al Transilvaniei. Dupa 1900 se intensifica miscarea de eliberare nationala a Transilvaniei de sub stapanirea austro-ungara, la Marea Adunare Nationala de la 1 Decembrie 1918, de la Alba-Iulia, clujenii participand activ la demonstratiile de unire cu "Patria Mama". In perioada interbelica, orasul a continuat sa se dezvolte si sa se manifeste ca unul dintre cele mai de seama centre economice si social- culturale ale Romaniei.
In prezent, Clujul este un puternic centru industrial (utilaje pentru diferite ramuri industriale, medicamente, produse cosmetice, substante abrazive, portelanuri fine, tesaturi, tricotaje si confectii, pielarie si incaltaminte, o gama variata de produse alimentare etc.) si social-cultural (formatiuni artistice, Teatrul National, Teatrul Maghiar, Teatrul de Papusi - cu sectiile romana si maghiara - Opera Romana si Opera Maghiara, Filarmonica etc.; biblioteci, cinematografe, posturi locale de radio si televiziune, ziare in limbile romana si maghiara; spitale si policlinici etc.), de invatamant si cercetare stiintifica (licee de diferite profile in limbile romana, maghiara si germana; universitati de renume: de medicina, politehnica, de arte plastice, de stiinte - in limbile romana si maghiara - de muzica; institute de cercetare stiintifica, ale Academiei Romane sau departamentale).
Principale obiective turistice: - Bastionul Croitorilor, parte a fortificatiilor construite in sec. XV si refacute in 1627 �1629, restaurante in 1959; - Casa Matei Corvin, cea mai veche constructie laica din oras, in care s-a nascut Matei Corvin, devenit rege al Ungariei (1458-1490), si in care acum functioneaza Institutul de Arte Plastice; - Catedrala Ortodoxa - Biserica Sf. Mihail, cea mai veche constructie religioasa din Cluj si cel mai reprezentativ monument al stilului gotic, construita, cu intreruperi, in perioada 1349-1480, mai pastreaza fragmente din pictura originara; - Biserica si Manastirea Franciscanilor constituie un complex de edificii gotice din sec. XV, cu unele modificari ulterioare; - Muzeul de Arta, organizat intr-o importanta cladire in stil baroc ce dateaza din 1774, expune piese valoroase de arta moderna si contemporana romaneasca si de arta universala; - Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instalat intr-o frumoasa cladire in stil empire din sec. XVIII, poseda numeroase exponate referitoare la ocupatiile populatiei transilvanene, piese de port popular traditional romanesc si al minoritatilor nationale etc., iar in sectia in aer liber din padurea Hoia sunt expuse peste 130 gospodarii si instalatii tehnice taranesti; - Muzeul de Istorie al Transilvaniei este divizat in mai multe sectii: comuna primitiva, epoca daco-romana, epoca moderna- contemporana, lapidariu roman, lapidariu feudal; - Colectia de istorie a farmaciei, organizata in cladirea in care a functionat prima farmacie a orasului Cluj, care expune mobilier, vase farmaceutice, substante si instrumentar farmaceutic; - Gradina Botanica, cea mai mare si mai complexa din Romania, obiectiv de mare atractie, poseda un fond bogat de specii de plante, organizat pe sectoare: sistematic, ornamental, fitogeografic, plante exotice (in sere). In oras se afla si numeroase monumente memoriale (grupul statuar Horea, Closca si Crisan; grupul statuar Scoala Ardeleana; statuia ecvestra a lui Matei Corvin; statuia ecvestra Sf. Gheorghe; statuia lui Mihai Viteazul, monumentul lui Avram Iancu etc.
- Padurea Faget, loc de recreere si agrement, ce dispune de cabane si popas turistic; - Fanatele Clujului, rezervatie naturala cu o suprafata de 70ha, cu vegetatie de stepa, alcatuita din specii xerofile pontice, pontico- mediteraniene si continental-orientale; - Feleacu, veche asezare rurala romaneasca, biserica ortodoxa, de dimensiuni mari, construita de Stefan cel Mare, ce a functionat si ca resedinta episcopala in sec. XV; - Somesul, sat vechi inclus in Cluj-Napoca, necropola din sec. VIII, statiune balneoclimatica sezoniera, cu ape clorurate, bicarbonatate, sodice, sulfatate si cu namol vegetal-mineral, recomandate in afectiuni reumatismale, neurologice, ginecologice, digestive si hepato- biliare; - Apahida, sat, necropola celtica din sec. II i.Cr., doua morminte princiare din sec. V; - statiunea Cojocna; - satul Suatu, rezervatie botanica, cu plante stepice ca la Marea Neagra si Marea Mediterana; - satul Bontida, unde se gaseste unul din cele mai mari castele din Transilvania, edificat in cateva etape (1660-1680, 1750-1760, 1850- 1855); - Arghiresu, sat, impresionanta biserica de tip "hala" in stil gotic, construita in jurul anului 1500; un masiv castel ridicat in 1572, in stilul Renasterii transilvanene; - satul Floresti, ruinele unei fortificatii feudale numita Cetatea Fetei; - satul Gilau; - satul Nicula, unde se afla o biserica din lemn - satul Paniceni, in apropiere se afla Cheile Paniceni, foarte interesante prin fenomenul de inversiune floristica (conifere pe fundul vaii, foioase in partea de sus); - Padurea Hoia, cu functiune de recreere si agrement, adapostind o sectie in aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei; - Baciu, localitate rurala, loc de agrement langa Cheile Baciului. - Satul Vad, Biserica ortodoxa din sec. XVIII